Nervi de…primăvară


 

Unde te grăbești?

Te-am așteptat atâta timp…

Tu te-ai odihnit în pământul înghețat

și în trunchiurile fără viață,

Iar eu m-am stins încet

lipită de calorifer ca de un soare mort.

 

De ce nu ai răbdare?

Îmi arunci sute de brândușe în retină

mă amețești cu caleidoscopul lor

alb, galben sau mov (preferatele mele),

iar apoi atât de curând

îmi înflorești narcisele?

 

Ai culcat deja ghioceii?

Nici nu am apucat

să îi pun în versuri

sau în povești către copila mea

că tu grăbită și egoistă

te-ai și săturat de ei?

 

Ești geloasă?

mi-ai văzut focul pornit greu

din chibritele umede

metamorfozat pentru o clipă

în început de zâmbet

și ai destrămat repede frumosul?

 

Știi ceva?

Ești la fel ca lumea din jur

grăbită să atingă nimicul,

joc video cu flori și frunze de împușcat,

voi sta în mine până în iunie

când voi sări direct în piscină

iar tu

vei fi de mult

dusă.

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s