Terapia prin shopping, o invenție a marketingului sau o metodă de umilire a partenerului

Posted: 27 Februarie 2014 in CONFESIUNI
Etichete:, , , , , ,

De când femeile au purces a se emancipa în România și au pus mâna pe niscaiva bani, fie prin slujbe bănoase, fie prin alipirea de băieți de Dorobanți, am început să aud tot mai des de așa-numita terapie prin shopping. O terapie exclusiv pentru femei, pentru bărbați rămânând se pare gadgeturile și mașinile.

Cică lucrurile ar sta în felul următor. Să zicem că te părăsește iubitul. Plângi tu ce plângi, suferi ce suferi, dar la un moment dat e musai să înceapă vindecarea. Cum? Îți iei o prietenă de mânuță și plecați triumfătoare și feminine să faceți shopping. Atenție. Nu cumpărături, ci shopping. Cumpărături faci la Mega Image sau la Bila. În cazul de față vorbim despre procesul de achiziționare a unui set de haine sau încălțaminte cu scopul alungării tristeții sau a melancoliei. Rezultatul e garantat dacă numărul de sacoșe depășește cele 10 degete cu care te-a înzestrat natura. Când eram eu mică, îmi aduc aminte că mama îmi cumpăra de îmbrăcat atunci când din garderobă îmi lipsea ceva necesar, o geacă de iarnă sau un trening frumos pentru orele de sport. Acum, de când posibilitățile financiare sunt altele și magazinele sunt la tot pasul, shoppingul a venit cu ideea că niciodată nu ai tot ce îți trebuie în dulap, mereu poți să adaugi o bluziță sau un tricou. Doar așa de distracție, de petrecere a timpului liber, de reconfirmare a valorii tale ca individ.

Dacă ești suferindă din amor, nu te mai duci la un film sau într-un club să transpiri până dimineața, ci te duci la shopping. Metoda aceasta terapeutică s-a propagat din gură în gură, nu am cunoștință sa fii fost surprinsă încă în vreun manual de specialitate. Cred că mai degrabă și-a băgat dracul coada, adică marketingul, din dorința de a găsi cumpărători pentru sumedenia de mărci care au apărut precum ciupercile după ploaie. Terapia aceasta poate repara nu doar inimi frânte, ci poate fi aplicată și pentru zilele în care ești prea obosită după serviciu sau poate fi utilizată în weekend când vrei să-i arăți partenerului că tu ești o femeie independentă și, dacă el se duce la fotbal cu băieții, tu te vei duce la shopping cu fetele. În cazul meu, metoda aceasta produce efecte contrare. Dacă sunt tristă, devin în plus și furioasă, dacă sunt obosită, după 3 magazine, poți să ștergi cu mine pe jos. Odioasele mall-uri sunt un rău necesar, le folosesc dacă am nevoie să cumpăr repede un cadou, la ore când soarele a plecat de mult la culcare. Nu știu cum sunteți voi, dar eu dupa 5-10 minute de alergat pe sub neoane, simt cum creierul îmi devine o minge mare, tare și neagră, care la final se scurge prin țeastă, lăsându-mă fără neuroni și cu pulsul aproape de zero. Dacă ajung în locul cu pricina doar pentru a viziona un film, parcurg drumul de la intrare până în sala de cinema în câteva secunde, disperată să îmi păstrez simțurile nealterate și toți neuronii la locul lor.

Shoppingul mai poate fi utilizat și ca metodă de umilire și de exploatare a partenerului. Tu, domniță dichisită, machiată corespunzător, înălțată la dimensiuni de prezentatoare de modă cu ajutorul tocurilor sau a platformelor, te plimbi cu un zâmbet satisfăcut din magazin în magazin, în timp ce amărâtul cară neputincios nenumărate pungi cu țoale. Își odihnește trupul doar în fața cabinelor de probă, unde este trezit din ațipeală pentru a fluiera aprobator la vederea minunățiilor cu care i se înfățișează consoarta. Devine bărbat din nou în preajma caselor de marcat când plătește simplu cu cardul pentru toate momentele în care a fost un mojic, un bădăran sau a preferat compania tovarășilor de petrecere. Și nici măcar nu bănuiește că umilința nu se sfărșește aici, el devenind ținta ironiilor când aleasa inimii lui se întâlnește la o cafea cu prietenele.

Nu mă declar nici adepta celeilalte extreme, femeile care își îngroapă frumusețea în haine negre, largi, croite din materiale de factură îndoielnică. Și fac asta pentru că nu își permit sau pentru că au ajuns la o vârstă în care nimic nu mai contează, feminitatea murind o dată cu instalarea menopauzei. Un alt exemplu aflat după părerea mea la o extremă sunt femeile pur intelectuale, cele care prin felul în care se îmbracă devin un manifest împotriva consumerismului. E în regulă să ai un astfel de punct de vedere, e chiar benefic, dar de ce să lupți și împotriva bunului gust și a propriei feminități? Terapia prin shopping, indiferent ce stare de spirit vrea să corijeze, rămâne o manipulare a comercianților, dar femeile pot să umble frumos și armonios îmbrăcate chiar dacă sunt adeptele terapiilor prin citit, vizionat sau printr-o conversație de calitate.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s